NOILE COLONII (I)
Etgard Bitel
Încă din
antichitate au fost state mai puternice militar și altele mai puțin puternice.
De obicei statele puternice militar le cucereau pe cele mai puțin puternice și
întemeiau adevărate imperii. Au existat, însă, și state mai puțin puternice care nu au așteptat să
fie cucerite prin forța armelor și au cerut protecție statelor puternice din
diferite motive. În secolul XX cele mai mari imperii erau Imperiul Britanic și Imperiul
Francez urmate de Germania care își dorea supremația mondială și a provocat cel
de al II-lea război mondial pe două continente - Europa și Africa. După război
au apărut două noi fenomene: primul, nu chiar foarte nou, era tentativa de
eliberare , reușită în proporție de 100% din punct de vedere politic, a
coloniilor din Africa și Asia; cel de al doilea s-a manifestat în estul Europei
și a fost provocat la Yalta (4-11 februarie 1945) unde Stalin, Churchill și
Roosvelt au stabilit sferele de influență chiar înainte de terminarea
războiului provocând comunizarea estului Europei. De altfel, acest fenomen a
fost, de fapt, o colonizare a unor state de către Rusia care avea deja un
imperiu prin crearea URSS. Roosvelt era
indiferent la soarta acestor țări atâta timp cât îi rămânea vestul puternic
industrializat, iar Churchill nu prea avea ce spune atâta timp cât era un
imperiu în destrămare.
După 75
de ani, când s-a ajuns la concluzia că experimentul comunist este falimentar,
cu „ordin de la stăpânire” s-a stabilit la Malta (2-3 decembrie 1989), de către
Bush și Gorbaciov o nouă împărțire a Europei și dispariția ultimului imperiu-
URSS.
S-a creat
impresia unei democratizări a Europei. Această impresie a durat până la crearea
Uniunii Europene (1957 prima formațiune - Comunitatea Economică Europeană) când
statele puternic dezvoltate au simțit nevoia de mână de lucru ieftină și de
resurse naturale în apropiere. Astfel a început racolarea celorlalte state,
culminînd cu racolarea fostelor state comuniste . Aici a început distrugerea
respectivelor industrii care puteau face concurență pe piața internațională și
cucerirea statelor pe bază economică. Astăzi, majoritatea acestor state sunt cu
economia la pământ și îndatorate până peste poate.
Vă veți
întreba de ce ne interesează pe noi acest fenomen. Vă promit
explicația săptămâna viitoare când voi dezvolta pe larg câteva exemple de
„colonizare economică”