duminică, 8 ianuarie 2017




 CINE NE CONDUCE? (II)
Etgard Bitel
  
   Spuneam săptămâna trecută că, după părerea mea, „Grupul Bilderberg” este forța care influențează, la ora actuală, ordinea mondială în sensul globalizării.
   Nu cred în conspirații mondiale dar cred în ceea ce văd și înțeleg destule din ceea ce se întâmplă în lume.
   „Grupul Bilderberg” a fost înființat în 1952, iar prima întâlnire secretă a avut loc în 1954 în localitatea olandeză Oosterbeek, la hotelul Bilderberg, după al cărui nume a fost numit grupul.
   Leslie Sklair, profesor emerit de sociologie la Școala de Economie din Londra definește grupul astfel: „Grupul Bilderberg explorează mecanismele ascunse ale influenței care se exercită în universul privat și interacțiunile personale ale puterii elitei transnaționale. ... Grupul Bilderberg arată în mod convingător modul în care funcționează comunitatea decidenților politici din cadrul elitei transnaționale și ce interese servește.” Iar Kees Van Der Pijl, profesor de relații internaționale la Facultatea de studii Globale a Universității din Sussex spune, referitor la Grupul Bilderberg: „Este momentul să se pună pe ordinea de zi noi modalități prin care să se obțină o nouă ordine mondială mai echitabilă și mai transparentă.”
   Deși nu cred în echitatea și transparența unei noi ordini mondiale, cele arătate mai sus coroborate cu evenimentele contemporane ne dau o privire „prin gaura cheii” a ceea ce se hotărăște peste capul guvernelor.
   Din Grupul Bilderberg fac parte circa 180 de personalități politice, culturale, economice și universitare fără deosebire de naționalitate, religie sau rasă. Întălnirile au loc  odată pe an în luna mai, de fiecare dată în altă țară și sunt secrete.
   Un rezultat al unei astfel de reuniuni a fost și alegerea lui Tony Blair, în 1997 ca prim-ministru al Marii Britanii. Cu șase luni înainte de alegerile din Partidul Laburist fuses un simplu membru al partidului. A fost invitat la întâlnirea anuală a Grupului Bilderberg, iar apoi a fost ales președinte al partidului și în 1997 „a câștigat” alegerile din Marea Britanie și a devenit prim-ministru.
   De altfel, despre alegeri Mark Twain spunea: „Dacă votul nostru ar putea să schimbe ceva nimeni nu ne-ar da voie să votăm”.
   Despre aceasta și despre câțiva președinți și prim-miniștri,însă,  săptămâna viitoare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu